Follow by Email

joi, 13 februarie 2014

Poveste cu final neasteptat


In drumurile mele zilnice intre servici, casa, cumparat paine si altele, in fata unui supermarket vad un barbat(cu care soarta a fost mai aspra sa zicem) care cerseste in mod agresiv. Si la cersit banuiesc ca sunt mai multe tehnici- de curand am vazut un promo la tv cu Dinica care spunea "mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste pomana"-, dar clar metoda acestuia nu mi se pare cea mai induiosatoare. Nu stiu ce poveste are si nici nu vreau sa-mi imaginez dar pe mine personal ma agaseaza stilul asta agresiv, face un pas inainte, iti iese in fata si oarecum rastit spune "da-mi si mie sa-mi iau o paine", chiar m-am gandit sa-i iau o paine pentru ca nu pare genul care isi cumpara paine din ce primeste! Mi s-a intamplat sa trec de doua-trei ori in aceeasi zi prin fata magazinului respectiv la un interval de zece-cincisprezece minute si de fiecare data te ataca cu acelasi text. 
Nu vreau sa se creada ca sunt egoista si lipsita de compasiune sau ca nu pot intelege ca dintr-un ghinion cat de mic, o alegere neinspirata, o decizie gresita, un caracter mai slab, viata oricui poate lua intorsaturi nebanuite, sunt recunoscatoare pentru ceea ce am si atat cat pot ajut la randul meu persoane care au mai putin decat mine.
Ieri m-am dus sa cumpar paine, n-am observat ca personajul nu era la locul lui, intru in magazin si-l vad alaturi de o binefacatoare care il culesese din fata supermarketului si-l luase sa-i cumpere painea solicitata. Surprind o discutie aflata spre final in care vanzatoarea se justifica in fata binefacatoarei spunand ca nu primise banii pentru paine de la personaj(care ii primise de la binefacatoare) si refuza sa-i dea painea. Binefacatoarea umbla din nou in portofel si plateste o paine si intr-un acces de bunavointa cere si cateva felii de mezeluri, asteptam la rand absenta si ma gandeam ca totusi tactica adoptata de acesta are succes la anumite persoane. Vanzatoarea feliase dintr-un salam si tot incerca sa convinga binefacatoarea ca personajul bagase banii de paine in buzunar, nu stiu cat de convinsa era binefacatoarea, nu parea sa dea crezare nici acesteia dar nici nu cerea personajului explicatii si deodata aud “nu mananc mezeluri d’astea!”. Personajul vazuse ce i se oferea si intrucat nu-i era pe plac a solicitat niste pastrama de porc, vanzatoarea se uita descumpanita la binefacatoare, aceasta a incuviintat sa-i felieze ce a cerut si la final cand vanzatoarea a intins restul binefacatoarei, personajul a intins mana si l-a primit, tot dupa incuvintarea binefacatoarei desigur!
Concluzii? Eu eram surprinsa- macar am aflat ce mezeluri prefera, vanzatoarea l-a atentionat ca nu mai are ce cauta in magazin(ma indoiesc ca n-ar onora comanda vreunui alt binefacator!), binefacatoarea nu deborda de bucurie ca ajutase pe cineva in nevoie, personajul a plecat senin.

12 comentarii:

  1. Eu cred ca nici paine nu mai luam ... faceam stanga imprejur, sa nu asist la bataia de joc a " binefacatoarei ". Cred ca i-a fost ei jena si nu stia cum sa termine ce-a inceput. Dar poate s-a invatat minte.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu eram interzisa, femeia aia era de un calm fantastic dar nu cred ca banuia reactia lui, vanzatoarea era indignata. Nu le poti anticipa reactia si cand sunt atat de agresivi mai bine ii eviti.

      Ștergere
  2. Terapie antistres:)
    http://fusaru.blogspot.ro/2014/02/daca-e-februarie-merge-un-concurs.html

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Un fel de rasu-plansu!
      M-am inscris in concurs :)

      Ștergere
  3. Faza cu Dinică e dintr-un film fain, Filantropica.

    Să vezi ce am păţit eu o dată: m-am dus să iau pâine şi lângă tejghea era un băreânel cu barba albă-albă şi îmbrăcat sărăcăcios. Am vrut să-i dau... nu mai ştiu ce, bani sau pâine, nu mai ţin minte.
    Când am întins mâna spre el, m-a refuzat. Atunci mi-am dat seama că de fapt era cunoştinţă cu vânzătoarea şi stăteau de vorbă, făcuseră o pauză cât să cumpăr eu ce aveam de cumpărat.
    Am crezut că intru în pământ de ruşine, nici nu mai ştiu cum am nimerit uşa să ies! :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc de vizita! Intr-adevar, neplacuta situatie! si bunele intentii pot rani daca am judecat aparent gresit. Daca avea simtul umorului putea sa primeasca dar cred ca l-ai luat prin surprindere :) Pe mine ma deranjeaza cei care fac din asta o afacere(auzeam aseara la televizor de o batrana care stransese un sac de bani din cersit si traia totusi intr-o mizerie crunta).
      Ti-am facut o scurta vizita pe blog, voi parcurge in cursul zilei de astazi postarile din gradina ta. Numai bine!

      Ștergere
  4. Buna ziua, cam tarziu am descoperit articolul, dar interesant si instructiv.
    Acum o saptamana cand am ajuns in Valcea in parcarea de la Kaufland un nene in scaun cu rotile se ruga sa-i dam un leu ca-i foame si vrea o paine. Cum, de felul nostru suntem oameni cu suflet ii spun sotiei sa-i dea si lui de-o paine.
    Noi intram in magazin si cand ne intoarcem il vedem pe nene in spatele masinii cum savura o vodca. N-am putut rabda m-am dus la el si l-am intrebat daca nu-i este foame, la care jegosul cu un tupeu de nesimtit imi spune" Auzi ba nene mie-mi era sete de vodca nu foame de painea ta.
    Acest lucru si multe altele pe care le-am patit m-au determina, sa nu mai dau bani celor care cersesc pe strazi.
    O zi buna si-o saptamana cu spor in toate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din pacate mai sunt si personaje d-astea care te determina sa nu te mai uiti la cei care au intr-adevar nevoie de ajutorul tau si sa ajungi sa-i eticheteze pe toti la gramada.

      Ștergere
  5. Odată am văzut un filmuleț în care un om aflat într-o barcă pneumatică încerca să salveze un câine din mijlocul unei vâltori și câinele, poate înnebunit de spaimă l-a mușcat de față.

    Cerșeala asta este o violentare pentru că nici nu te-nduri să-i ignori nici nu poți trece pe lângă mizeria umană chiar indiferent.

    Într-o vreme în care pe drumul meu spre serviciu treceam pe lângă foarte mulți cerșetori, ca să cad la pace cu mine îmi găsisem o formulă= dădeam de pomană doar vinerea și doar primei băbuțe ieșite în cale. Așa mi-am găsit liniștea.

    RăspundețiȘtergere
  6. Cainele poate nu stia ce are de gand sa faca acel om si asta ii dicta lui instinctul de conservare, dar cei care cersesc si au un comportament agresiv fata de cei care vor sa-i ajute.... Poate ca tocmai conditiile care nu le sunt favorabile ii fac sa aibe acest comportament .
    Eu nu stabilesc o zi anume dar ma impresioneaza foarte mult persoanele varstnice.

    RăspundețiȘtergere
  7. Ah, ce m-ai starnit, Aurelia... Si daca dam doar celor "adevarati" si "cuminti", ce mare lucru am facut?! Oare daca avem un copil mai dificil, cu un caracter nu tocmai cum am visat, il iubim mai putin, ii oferim mai putin?! De cate ori nu suntem si noi nesuferiti, si altii ne "miluiesc" rabdandu-ne?! Mare milostenie, mare de tot, sa suporti omul cum e el, sa-l rabzi, sa nu-l judeci, sa-l iubesti chiar cand pare de neiubit! Greu am inteles ca ce mi se cere e sa nu judec si sa iubesc cat pot! Pe toti! Nu selectiv, pe cine "merita" in "opinia" mea! Usor e sa iubesti pe cei buni, cum usor e sa cumperi rasadul din piata! Dar ai vazut, cand muncesti tu sa-l "faci", altfel te simti! Sa "muncim" sa-i iubim pe cei rai! O sa vezi, altfel te simti! Te imbratisez, Reli!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Maria, de multe ori sunt pierduti pe drum copiii dificili tocmai pentru ca exista parinti care ofera dragoste conditionat. Eu zic ca am un anume grad de compasiune fata de tot ce ma inconjoara dar n-am ajuns inca la nivelul de care tu pomenesti. Nu vreau sa judec pe nimeni dar nici nu vreau sa ma pun in pericol, nu pot anticipa nici actiunile unor oameni care aparent se inscriu intr-o anumita normalitate, cum pot anticipa reactia celor care traiesc intr-o alta realitate? Deocamdata sunt la nivelul acesta, daca o sa trec la un altul superior nu stiu inca.
      Numai bine Maria!

      Ștergere