Omenia, un cuvant atat de simplu, care ar trebui sa ne caracterizeze, sa arate natura noastra de persoane inteligente, condescendente, evoluate. Numai ca omenia este tot mai mult ignorata in valtoarea asta si in lupta pentru supravietuire, si daca pot sa trec cu vederea lipsa omeniei la cineva care se zbate din rasputeri sa supravietuiasca, mi-e imposibil sa gasesc motivatia persoanelor care renunta la calitatea de om in mod gratuit si care mai au si satisfactii atunci cand rautatile lor isi ating scopul.
Nu sunt suparata, mi-e lehamite si sunt profund dezamagita si nu inteleg cum pot unii sa traiasca in micimea lor sufleteasca, multumiti si mandri de suficienta lor.