Intre alb si negru

Pe o scara a gradatiilor intre alb si negru o zi obisnuita incepe cam asa: dimineti albe, de un alb imaculat cand reusesc sa ma trezesc fara sa-mi rasune in urechi melodia de la alarma telefonului, spre gri cand parca asteptam sa sune dar nu ma hotarasem inca sa ma dau jos din pat si neagra atunci cand tot aman din zece in zece minute alarma. Nu sunt decat trei nuante descrise dar intre alb si gri sunt multe altele dictate de starea sufleteasca, de gandurile cu care ma trezesc sau de cele care incep sa ma invadeze odata trezita. Recunoastem sau nu toti avem tabieturi si dependente, mai mult dependente cred eu. Cafeaua de dimineata intre tabiet si dependenta, eu o bag in categoria dependentelor si pot sa jur ca sevrajul este starea aceea de ameteala si durere de cap care ma cuprinde si ma zguduie ca intr-o masina fara suspensii pe un drum accidentat de tara, asta daca as indrazni sa sar peste cafeaua de dimineata!

Sunt zile cand activitatile zilnice ma sufoca, cand simt ca m-am robotizat si de multe ori execut fara sa-mi dau seama si zile fara program impus. Chiar daca am tendinta de a ma plange de programul aglomerat am constatat ca finalul de zi este placut in cele agitate, atunci mi se pare o binecuvantare sa ma relaxez si sa enumar treburile rezolvate, imi da o stare de bine si multumire. Imi plac si zilele libere in care trag de timp dar ma simt vinovata ca decalez activitati oarecum urgente si necesare iar la sfarsitul zilei raman cu regretul ca ma puteam mobiliza cumva sa bifez macar o parte din cele mai putin solicitante....

Intre o dimineata gri si un program solicitant pana spre ora 20:00 ma consoleaza bilantul sfarsitului de zi.